NOUA LEGE A VACCINĂRII. Părinții care nu își vaccinează copiii până la 3 ani riscă dosar penal. LISTA imunizărilor obligatorii

„Așa cum am promis, proiectul de lege nu conține un capitol de sancțiuni, dar așa cum știm, orice lege are nevoie de sancțiuni. Acestea vor apărea în proiectul de lege după dezbaterea publică și după consultarea Camerei Deputaților și Senatului. Acestea sunt necesare, dar am considerat că este mai bine să fie construite astfel încât să fie acceptate de opinia publică și să fie și în beneficiul copiilor”, a explicat Bodog.

În ceea ce privește posibilitatea refuzului părinților de a vaccina copilul, ministrul Sănătății susține că „părintele poate refuza vaccinarea, dar o refuză pe propria răspundere”. Cât despre sancțiunile precizate la Articolul 11 al Legii, Florian Bodog susține că acestea se află deja în vigoare prin decizia Direcției Generale pentru Protecția Copilului și, chiar dacă nu au fost aplicate niciodată, aplicarea lor este posibilă chiar și în prezent.

O altă prevedere introdusă în Legea vaccinării este acela că înscrierea copiilor într-o unitate de învățământ este necesar ca părinții să prezinte adeverința eliberată de medicul de familie care să ateste că în cazul acelui copil au fost efectuate toate vaccinurile obligatorii. Dacă nu deține această adeverință, părintele are obligația ca în termen de 60 de zile să aducă la unitatea de învățământ calendarul de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatorii. „În acest caz, schema de vaccinare propusă trebuie să fie completată în termen de un an de la data admiterii în colectivitate”, după cum se arată în actul normativ. O a doua variantă este aceea ca părintele să dovedească printr-o adeverință că vaccinarea nu a fost posibilă în cazul copilului său din cauza contraindicațiilor medicale definitive pe care acesta le are pentru anumite vaccinuri.

Ambele documente vor fi eliberate de Comisia Județeană de Vaccinare sau Comisia Municipiului București, organism ce urmează să fie înființat în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică Județene. Totuși, Legea vaccinării nu precizează ce se întâmplă în cazul copiilor pentru care nu se poate elibera niciunul dintre documentele de mai sus.

În ceea ce privește situația în care părinții nu vor îndeplini niciuna dintre cerințele de mai sus, ministrul Sănătății a precizat că a existat o discuție privind excluderea copiilor nevaccinați din colectivitate, însă acest lucru ar însemna refuzarea dreptului lor la educație, lucru care intră în conflict cu drepturile fundamentale ale copilului. Dacă părinții nu vor putea furniza unității de învățământ documentele respective, măsurile care vor fi luate vor apărea în zona de sancțiuni, după cum a explicat Bodog.

Schema națională obligatorie de vaccinare cuprinde cinci vaccinuri și a fost stabilită prin ordin de ministru în martie 2015. În prezent, țara noastră se confruntă cu o criză de vaccin anti hepatic B.

Actuala schemă națională de vaccinare, intrată în vigoare la 1 aprilie 2015 prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 386/31.03.2015, cuprinde cinci vaccinuri obligatorii, respectiv vaccinul BCG, vaccinul hepatitic B, vaccinul Hexavalent, vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) și vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular, poliomielitic inactivat ( DTPa – VPI).

Sursa:Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie

Proiectul de lege prevede înființarea la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică județene, respectiv a Municipiului București, a Comisiei Județene de Vaccinare. Acest organism va avea atribuții precum supravegherea activității de vaccinare la nivelul județului sau al Capitalei, va acorda sprijin furnizorilor de vaccinuri și va informa pupulația cu privire la importanța vaccinării pentru evitarea răspândirii unor boli. De asemenea, Comisia va analiza cauzele de nevaccinare și va elabora recomandări către furnizorii de servicii de vaccinare și Direcțiile de Sănătate Publică și va consilia părinții sau reprezentanții legali care nu se prezintă cu copilul la vaccinare sau care refuză vaccinarea copilului.

Principalele atribuții ale acestui organism vor fi, totuși, cele care prevăd sesizarea serviciului public de asistență socială și direcția generală de asistență socială și protecția copilului privind neglijarea medicală și încălcarea drepturilor copilului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 18 luni și nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii și sesizarea instituțiilor abilitate privind constatarea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 3 ani și nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei, după cum se arată în articolul 11 al Legii.

Totuși, în expunerea de motive, Ministerul Sănătății susține că: „Scopul principal al acestei legi nu este acela de a sancționa părinții sau reprezentanții legali ai copiilor, ci acela de a asigura o informare mai bună a acestora, asupra tipurilor de vaccinuri administrate, asupra beneficiilor acestora, asupra stării de sănătate a copiilor, asupra riscurilor la care se expun prin nevaccinare. De asemenea, prin prezentul proiect de lege, devine primordial rolul medicului de familie privind informarea părinților și stabilirea unei relații de încredere între medic și pacient, respectiv părinții, în acest caz, dar și rolul statului în asigurarea și garantarea sănătății la nivel populațional”.

Un alt punct important al acestei Legi este acela care prevede faptul că părinții își vor putea înscrie copiii la școală numai dacă dovedesc, prin intermediul unei adeverințe, că fiul sau fiica a fost vaccinată conform schemei naționale obligatorii sau că acesta/aceasta nu poate primi imunizarea din cauza contraindicațiilor medicale definitive pe care acesta le are pentru anumite vaccinuri. În schimb, actul normativ nu precizează ce se întâmplă în cazul în care părintele nu poate arăta în niciun fel că imunizarea a fost făcută sau poate fi recuperată în termen de un an de zile, ori copilul nu poate fi vaccinat din cauza alergiilor pe care le are la substanțele din vaccinuri.

„(1) Pentru garantarea dreptului la sănătate și la educație al tuturor copiilor și tinerilor, la înscrierea acestora într-o colectivitate de invățământ se solicită prezentarea adeverinței care atestă efectuarea vaccinărilor obligatorii eliberată de medicul de familie/furnizorul de servicii medicale de vaccinare.. Pentru identitate de rațiune, dacă nu frecventează o unitate de învățământ, admiterea copiilor într-o colectivitate din serviciile de zi se face în aceleași condiții.

(2) În cazul copiilor și tinerilor care nu dețin documentele prevăzute la alin (1) la momentul înscrierii, respectiv admiterii în colectivitate, părintele sau reprezentantul legal are obligația prezentării, în termen de maxim 60 zile, a unuia dintre următoarele documente eliberate de Comisia Județeană de Vaccinare sau a Municipiului
București: a) Calendarul de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatorii. În acest
caz, schema de vaccinare propusă trebuie să fie completată în termen de un an de la
data admiterii în colectivitate; b) Adeverinta contraindicațiilor medicale definitive pentru anumite vaccinări.

(3) În cazul copiilor pentru care se ia o măsură de protecție specială și nu frecventează o unitate de învățământ, documentul care atestă vaccinările obligatorii sau calendarul de recuperare sunt obținute de managerul de caz însărcinat cu măsura de protecție specială, în cel mai scurt timp de la admitere, dar nu mai târziu de un an”, se arată în Legea vaccinării.

Comisia Județeană de Vaccinare va fi responsabilă cu eliberarea documentelor necesare pentru înscrierea copiilor în unitățile de învățământ.

„În prezent, la nivel național, se înregistrează o scădere dramatică a acoperirii vaccinale la vaccinurile incluse în cadrul Calendarului Național de Vaccinare, care se situează sub limita de 95 % recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, vaccinarea în România a scăzut constant de la an la an la toate vaccinurile incluse în Programul Național de Vaccinare. Astfel, la nivelul anului 2014 pentru copii în vârstă de 18 luni, Acoperirea Vaccinală la nivel național și pe tipuri de vaccinuri a înregistrat valori de 81,3% pentru BCG, 76,4% pentru Hep B, 51,7 % pentru DTP, HiB
și VPI, și respectiv de 73% pentru ROR”, precizează Ministerul Sănătății în expunerea de motive.

Totodată, Ministerul Sănătății explică faptul că un efect al lipsei vaccinării o reprezintă epidemia de rujeolă care este în continua extindere la nivel național.

„Datorită scăderii continue a acoperirii vaccinale în ultimii ani, la nivel național, pentru toate tipurile de vaccinuri cuprinse în calendarul național de vaccinare , inclusiv pentru vaccinarea cu vaccin ROR, în acest moment evoluează la nivel național o epidemie de rujeolă. Astfel, din datele raportate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile până la data de 07.04.2017 au fost confirmate un număr de 4090 cazuri de rujeolă, în 38 de județe din care 19 decese (5 în jud. Arad, 4 în jud. Timis, în jud. Dolj, 3 în jud. Caras Severin, 1 în jud. Calarasi, 1 în jud. Satu Mare si 1 în Bucuresti)”, se arată în expunerea de motive.